Scientix STEM Discovery 2026

În peisajul educațional contemporan, integrarea tehnologiei nu mai reprezintă doar un accesoriu, ci un partener de dialog critic. Activitatea didactică desfășurată la data de 30 martie 2026 , în cadrul Liceului Tehnologic „Grigore Antipa” din Botoșani , sub egida campaniei Scientix STEM Discovery 2026, oferă un model de bune practici în acest sens. Organizată de profesorul Voinea-Axinte Costică , lecția intitulată „The Mathematics of Sustainability in the Digital Age” propune elevilor din clasa a XI-a o incursiune aplicată în analiza matematică, având ca temă centrală impactul ecologic al inteligenței artificiale (IA).

Eseul educațional debutează cu o confruntare necesară cu realitatea digitală, numită sugestiv „Paradoxul IA”. Elevii sunt introduși în problematica amprentei de carbon, învățând că o singură interogare pe un chatbot consumă de aproximativ 10 ori mai multă electricitate decât o căutare standard pe Google. Mai mult, impactul antrenării unui model de limbaj mare (LLM) este echivalat cu emisiile a cinci mașini pe durata lor de viață sau cu energia utilizată de sute de locuințe într-un an. Această etapă de sensibilizare definește cadrul „amprentei de carbon” ca fiind totalitatea emisiilor de gaze cu efect de seră generate direct sau indirect.

Nucleul științific al lecției transformă abstractul matematic într-un instrument de diagnoză ecologică. Prin reactualizarea derivatei de ordinul II , elevii primesc cheia matematică pentru a înțelege eficiența energetică: convexitatea indică o accelerare a consumului , concavitatea indică o decelerare , iar punctul de inflexiune marchează momentul critic în care ritmul consumului se schimbă. Întrebarea fundamentală a lecției devine astfel un exercițiu de optimizare: cum poate fi folosită matematica pentru a găsi punctul în care consumul de energie devine ineficient?

Partea cea mai inovatoare a activității constă în sarcina de lucru interactivă. Elevii sunt invitați să utilizeze DuckDuckGo AI pentru a genera un model matematic (o funcție de gradul 3) care să exprime consumul de energie în funcție de numărul de neuroni activați. Totuși, lecția nu se oprește la simpla utilizare a tehnologiei, ci îndeamnă la un spirit critic riguros. Elevii trebuie să calculeze manual derivatele prime și secunde pentru a verifica dacă rezultatul oferit de chatbot este corect.

Finalul activității vizează gestionarea unui conflict cognitiv. Elevii sunt încurajați să încerce să „păcălească” inteligența artificială, oferindu-i informații false despre semnul derivatei secunde pentru a observa dacă sistemul îi aprobă sau îi corectează. Această abordare transformă ora de matematică într-un laborator de gândire critică, unde elevul nu mai este un consumator pasiv de informație, ci un investigator care folosește rigoarea calculului diferențial pentru a naviga și valida complexitatea lumii digitale